Nou mod de evoluţie în studii asupra drojdiei

Evoluţia şi selecţia naturală se produc la nivelul ADN-ului, atunci când genele suferă mutaţii şi anumite trăsături genetice sunt păstrate, iar altele sunt abandonate în timp. O echipă de oameni de ştiinţă a ajuns la concluzia că evoluţia se poate desfăşura la o cu totul altă scară, nu prin intermediul genelor ci al unor molecule ataşate de suprafaţa acestora, conform unui material publicat miercuri de Live Science.

Aceste molecule, cunoscute drept grupări metil, modifică structura ADN-ului şi pot bloca sau activa anumite gene. Rezultatele poartă numele de modificări epigenetice, ceea ce înseamnă că se produc „deasupra” sau „peste” genom. Multe organisme, printre care şi cel uman, au ADN-ul presărat cu grupări metil, însă există şi creaturi, precum musculiţa de oţet sau viermii cilindrici (nematodele), care şi-au pierdut genele necesare pentru acest lucru.

Un alt organism, drojdia, Cryptococcus neoformans, a pierdut o serie de gene cheie pentru metilare încă din Cretacic (perioadă cuprinsă între 150 şi până la 50 de milioane de ani în urmă). Remarcabil însă, în forma sa actuală, drojdia încă dispune de grupări metil pe genomul său. Acum cercetătorii sunt de părere că C. neoformans a reuşit să-şi păstreze modificările epigenetice timp de zeci de milioane de ani datorită unui nou-descoperit mod de evoluţie, conform unui studiu publicat la 16 ianuarie în jurnalul Cell.

Cercetătorii care au realizat acest studiu nu se aşteptau să dea peste unul dintre cele mai bine păstrate secrete al evoluţiei, conform coordonatorului lucrării, Dr. Hiten Madhani, profesor de biochimie şi biofizică la Universitatea

Articol complet aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *