Anul trecut, Europa marea majoritate a statelor membre au înregistrat deficite bugetare. Doar două dintre cele 27 de țări UE (Danemarca și Luxemburg) au înregistrat excedente bugetare, în timp ce restul de 25 de state membre s-au situat la niveluri negative.
Concret, Grecia a înregistrat al doilea cel mai mare deficit din Europa, și anume 7,4% din PIB. Locul întâi este deținut de Malta cu 8%, în timp ce Letonia, Italia și România se situează și ele la niveluri de peste 7%.
Nu este deloc o surpriză faptul că anul trecut a găsit statele europene cu bugete deficitare întrucât pandemia a forțat guvernele din întreaga Europă să ducă o politică bugetară expansionistă, provocând, în același timp, și o reducere semnificativă a PIB-ului lor. Marea întrebare este cum se va profila imaginea bugetară a statelor în acest an, un an care, în loc de preconizata revenire din criza pandemică, înregistrează încontinuu tulburări economice internaționale din cauza războiului din Ucraina.
În acest an, zona euro este deja pusă la încercare de „fragmentarea” situației bugetare a țărilor sale membre. Țările supraîndatorate, cum ar fi Grecia și Italia, se confruntă cu costuri ridicate de împrumut, care le împovărează și mai mult îndeplinirea obligațiilor legate de datoriile lor publice. În același timp, există riscul ca piețele, îngrijorate de stabilitatea acestor țări, să se îndrepte către obligațiuni de stat mai sigure, cum ar fi de exemplu cele ale Germaniei, ceea ce va face că fragmentarea zonei euro să se înrăutățească, iar decalajul dintre nordul și sudul european să crească.
Activitatea Băncii Centrale Europene din ce în ce mai dificilă
Aşadar, acest fenomen face și mai dificilă activitatea Băncii Centrale Europene în încercarea de a controla presiunile inflaționiste ca urmare a creșterii prețurilor la energie.
Articol complet pe Financiarul.ro - Imobiliare
