Cu ajutorul unui ADN vechi de secole, prelevat de la victime ale ciumei bubonice îngropate în cimitire de pe vechiul Drum al Mătăsii din Asia Centrală, s-a elucidat misterul originii acetei bolii. Oamenii de știință au identificat o zonă din nordul Kârgâzstanului drept punct de plecare a Morţii Negre, ciuma care a ucis zeci de milioane de oameni la jumătatea secolului al XIV-lea.
În experienţele lor, cercetătorii au anunţat, că au prelevat urme de ADN de la bacteria ciumei Yersinia pestis din dinţii a trei femei care au murit în 1338-1339 şi au fost îngropate într-o comunitate creştină medievală nestoriană din Valea Chu, lângă lacul Issyk-Kul, la poalele munţilor Tian-Şan, în Kârgâzstan. Iar cele mai vechi decese documentate, în alte zone din timpul acelei pandemii au fost datate în 1346.
Prin reconstrucţia genomului agentului patogen s-a arătat că această tulpină a dat naştere atât celei care a provocat Moartea Neagră, care a făcut ravagii în Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, cât şi majorităţii tulpinilor de ciumă existente în prezent.
În opinia sa, „Descoperirea noastră, conform căreia Moartea Neagră şi-a avut originea în Asia Centrală în anii 1330, pune capăt dezbaterilor existente de secole”, a declarat istoricul Philip Slavin de la Universitatea Stirling din Scoţia, coautor al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Cea mai mortală pandemie din istorie
În acea perioadă, Drumul Mătăsii a fost o rută terestră parcursă de caravanele care transportau dus-întors
Articol complet pe Financiarul.ro - Evenimente